Abdicarea Regelui Mihai, petrecută la 30 decembrie 1947,a fost de-a lungul timpului învăluită de controverse politice, dar şi romantice, care au dus la mediatizarea intensă a subiectului în presa vremii, atât în România, cât şi în străinătate. Dacă în ţară multe articole susţineau ideea abdicării „pentru o femeie", presa internaţională adopta versiunea „din cauza Moscovei".

Un articol publicat pe 1 ianuarie 1948, la scurt timp după abdicarea regelui, anunţa că evenimentul prezentat într-o alură romantică în România era de fapt rezultatul unor decizii politice influenţate de comuniştii din Rusia. Articolul spune că povestea de dragoste a Regelui Mihai cu Principesa Ana a fost un alibi folosit de guvernul României pentru a ascunde adevăratele motive politice care au dus la înlăturarea regelui.

„Fasciştii roşii, conduşi de Ministrul de Externe, Ana Pauker, doreau ca lumea să creadă că Regele Mihai a părăsit tronul României pentru o femeie, aşa cum a făcut şi tatăl său, Carol al II-lea. Era o idee atrăgătoare care îl descredita pe Mihai şi un paravan perfect pentru mişculaţiile lor. Aşa că decretul abdicării care a fost scris pentru el, cât şi ştirile de atunci erau colorate

într-un roz romantic", se spune în articolul publicat de The Washington Post.

Regele Mihai era prezentat de ziarul american ca fiind o persoană curajoasă, „un simbol pentru români", dar un impediment în calea comuniştilor. Potrivit publicaţiei, mama regelui Mihai, Regina Elena a fost avertizată, la un moment dat că se plănuia internarea fiului său într-un azil de nebuni sau deportarea lui în Rusia. De asemenea, articolul vorbea despre o tentativă eşuată de ucidere a regelui. Se pare că un român care a fost angajat pentru a-l ucide pe Rege a fost cuprins de remuşcări şi ruşine şi s-a sinucis în faţa palatului în care locuia acesta.

Abdicarea regelui, ordin de la ruşi @N_P