În ultimii trei ani, relaţiile economice dintre ţara noastră şi Franţa au evoluat de la parteneriate strategice la amenzi-record primite de firmele franceze din România. Rând pe rând, companiile franceze se retrag sau sunt date la o parte din cele mai mari proiecte economice româneşti. Mediul privat este cel care plăteşte pentru această gâlceavă politică, iar de suferit au economiile ambelor ţări.

Relaţiile economice dintre România şi Franţa au avut o evoluţie foarte interesantă în ultimii trei ani. Au fost marcate de momente extreme, de la parteneriate uriaşe de infrastructură şi intenţia de atribuire fără licitaţie a contractului de 10 miliarde de euro pentru construirea celei de-a doua centrale nucleare până la amenzi-record aplicate companiilor franceze din România.

Citiţi şi EXCLUSIV Videanu anunţă că a doua centrală nucleară a României va fi construită de francezi.

Franţa ar dori să construiască a doua centrală nucleară din România - oficial francez.

Cum s-a ajuns de la puternica prietenie economică la răcirea relaţiilor dintre cele două state? Cel mai atractiv domeniu din România pentru francezi a fost sectorul energetic, pe care de altfel au pus ochii şi alţi străini. Aceasta pentru că potenţialul de creştere este uriaş, România fiind una dintre puţinele ţări din Uniunea Europeană care este bogată în hidrocarburi, minereuri şi resurse alternative. Mai mult, faptul că ţara noastră este considerată emergentă, adică are nevoie de foarte mulţi bani, atrage ca mierea vânătorii de afaceri care sunt gata să investească acum pentru a scoate în câţiva ani de sute de ori mai mult.

Compania franceză de stat Areva este lider mondial în construcţia de centrale nucleare, iar România are în plan realizarea unei a doua astfel de unităţi. Proiectul, estimat la 10 miliarde de euro, ar fi reprezentat chiar şi pentru Areva contractul cu cea mai