Finanţatorii externi spun că şi-au asumat o responsabilitate majoră încheind un nou program cu Guvernul, care s-ar putea transforma din „elevul silitor“ în „elevul rebel“. Finalizarea ultimului acord stand-by este considerată o realizare semnificativă a echipei de negociatori ai Fondului. Noua înţelegere este privită însă cu rezerve.

Ultimul acord încheiat de România cu FMI este privit ca o mare realizare la Washington şi este pomenit ori de câte ori oficialii instituţiei vor să-şi argumenteze politicile economice. În viziunea finanţatorilor, reformele implementate la Bucureşti în ultimii doi ani sunt remarcabile.

În esenţă, chiar dacă România este aproape inexistentă în discuţiile la nivel înalt, când sunt întrebaţi experţii tehnici ţara este dată ca exemplu de „conformare", alături de Letonia. La polul opus, Ucraina stârneşte nervozitate, din cauza „reîntoarcerii la vechile obiceiuri".

Citiţi şi:

Raport: Acordul cu FMI a stabilizat economia României

FMI: România poate fi un vârf de lance în regiune

În spatele mulţumirii legate de acordul ce tocmai s-a încheiat şi care - prin finanţarea excepţională pusă la dispoziţie - a transformat România în cel mai mare debitor la FMI, persistă temerea că noua înţelegere este destul de riscantă pentru renumele Fondului, mai ales în regiune.

Semnele de întrebare sunt legate de instabilitatea politică, dar şi de faptul că viitoarele măsuri vor fi unele structurale, mult mai dificile decât cele implementate deja, cum ar fi eliminarea arieratelor şi eficientizarea companiilor de stat. „Ne-am luat anumite rezerve legate de succesul actualului acord, mai ales că veţi avea alegeri în 2012. Un eşec al acestui program ar fi un mare eşec pentru Fond şi o mare bilă neagră pentru România pe plan internaţional", a declarat, pentru „Adevărul", un oficial al FMI.

Într-o no