In ultimul buletin publicat de BNR se arata ca, in timp ce bancile au urcat masiv dobinzile la creditele noi in euro, le-au scazut pe cele la depozite. Cititi in rindurile care urmeaza cum comenteaza oamenii de afaceri ieseni acesta situatie si ce parere au profesorii de economie Prapastia dintre dobinzile la credite si cele la depozite se adinceste pe zi ce trece tot mai mult. O confirma datele puse la dispozitie de Banca Nationala a Romaniei (BNR). In ultimul buletin, publicat in luna februarie, se arata ca in timp ce dobinzile medii oferite la economii erau in scadere, cele la imprumuturi erau in urcare accentuanta. Dupa cum sustin datele bancii central, in februarie, pentru a doua luna consecutiv, dobinzile la creditele noi au saltat fata de luna precedenta de la o medie de 12,49% pe an la 13,49%, ceea ce inseamna ca, brusc, s-a adaugat un punct procentual. Concomitent, la depozite cistigurile medii s-au redus de la 7,19% pe an la 7,12%, ceea ce ar insemna ca bancile s-au imprumutat mai ieftin si au oferit credite la care au cistigat mai mult. Rau este ca in tot acest timp, nici inflatia nu a stat pe loc, ci a urcat. Ca o consecinta, persoanele care aleg sa-si tina banii in banci pot cumpara in timpul anului mai putine bunuri decit o pot face in prezent. Asta din cauza ca rata dobinzii nu acopera rata inflatiei, ci este mai mica. Daca tinem cont de faptul ca persoanele care stau cu banii in banci mai platesc si impozite si comisioane de retragere, atunci ne facem o imagine clara a pierderilor suferite din acest motiv. Citeva exemple concrete Pentru a exemplifica mai bine fenomenul, «Ziarul de Iasi» a luat aleatoriu, de la mai multe banci, ofertele dobinzilor atit pentru depozite cit si la credite in lei, pentru diferite perioade de timp. Daca pentru un imprumut de nevoi personale, cu dobinda fixa de pina in 60.000 de lei pe doi ani, BRD solicita o dobinda anuala