La 26 aprilie 2011 se împlinesc 25 de ani de când la centrala nucleară de la Cernobîl, aflată la 100 km de Kiev (capitala Ucrainei), a fost consemnat cel mai grav eveniment din istoria folosirii energiei nucleare în scopuri paşnice. În acea zi, la 1.23, ora locală (0.23, ora României), la reactorul nr. 4 s-au produs două explozii. Incendiul uriaş declanşat a durat zece zile, iar pentru stingerea lui au fost mobilizaţi peste 800.000 de oameni, unii dintre ei, aşa-numiţii "lichidatori", acţionând chiar în imediata apropiere a flăcărilor, fapt ce i-a costat viaţa. Este cea mai mare catastrofă nucleară civilă ce a avut consecinţe uriaşe: victime umane nenumărate; mari pagube materiale; contaminarea radioactivă a unei suprafeţe imense de pe teritoriul mai multor ţări europene - Ucraina de azi; Bielorusia şi Rusia (la ora exploziei, era vorba de URSS) şi, deşi la ora respectivă nu s-a spus nimic oficial, şi pe cel al României! Tragicul eveniment de acum un sfert de veac este comemorat în contextul generat de situaţia gravă de la Fukushima - Japonia, unde patru reactoare au fost afectate la fel de serios de cutremurul de pământ produs la începutul lunii martie şi de uriaşul tsunami ce i-a urmat. De altfel, specialiştii susţin că locul ocupat de accidentul din Fukushima pe scara evenimentelor de acest gen este acelaşi cu cel al Cernobîlului - 7.

Dacă tot am început cu acest paralelism, să reţinem că, zilele trecute, ziarul francez „Le Figaro" nota că, în 25 de ani, oraşul japonez Fukushima ar putea semăna cu Pripiat, oraşul ucrainean martir, în care, de azi pe mâine, în urmă cu 25 de ani, cei 50.000 de locuitori s-au „evaporat" din cauza radiaţiilor. Aflaţi la doar patru km de reactorul nr. 4 al centralei, oamenii din Pripiat au fost obligaţi ca dintr-o clipă în alta să-şi abandoneze casele, să urce în autobuze, lăsând acolo unde se găseau obiectele ce le foloseau