Am asteptat 3 ani “Romanii au talent”: de cand auzeam zvonuri ca in sfarsit sunt oameni care se uita la franciza Got Talent si inteleg cu ce se manaca si ce poate aduce, apoi am auzit ca e posibil sa se faca, dupa care in sfarsit s-a cumparat licenta, si am urmarit toti pasii “constructiei”: site-ul, promovarea, programarea auditiilor, si evident, fiecare emisiune. Ma asteptam sa fim printre primii din Europa care reusesc sa faca audienta mare cu asa ceva, eram convinsa ca se gasesc si talente cool, ca avem prezentatori simpatici si echipa buna de tv (oricum nu era in stare nimeni in afara de ProTv sa produca ok chestia asta), insa, la capitolele juriu, filmare, alcatuire lista concurenti pentru semifinale (unde s-a avut in vedere exclusiv scopul de a face audienta in anumite zile in functie de obiceiurile de vizionare si s-a gresit destul de mult), montaj, spectacol live, finala per ansamblu, lasa de dorit.
Daca la tot ce tine de productie si regie se poate imbunatati ceva pentru ca urmatorul sezon sa fie unul reusit, in ce priveste modalitatea in care se voteaza, sansele nu sunt la fel de mari.
Se pot combina variantele de vot sms + tel cu vot online, pentru a spori sansele concurentilor si implicit pentru a castiga mai multi bani, dar modul de a gandi votul e mai greu de schimbat.
Ce-i drept, din cele peste 35 de tari care in care s-a cumparat acest format de emisiune sunt cel mult 3-4 (printre care Ucraina) care au reusit sa aiba un castigator votat exclusiv pe baza talentului si pe care ulterior sa-l promoveze cum trebuie.
Ca si la electorale, vocile carcotasilor care nu votat sunt multe si ocupa mult spatiu in comentariile de pe youtube la clipurile participantilor, precum si in discutiile la bere/ la piata samd.
Mesajul televiziunilor e foarte clar: daca te uiti la o astfel de emisiune si ai un favorit, voteaza-l, ca sa n