Pe 26 aprilie 1986, reactorul numărul patru al centralei nucleare de la Cernobîl a fost zguduit de două explozii care au dus la contaminarea radioactivă a zonei înconjurătoare şi la un dezastru nuclear care a depăşit cu mult posibilitatea de reacţie a autorităţilor sovietice.
În urmă cu un an, explozia platformei petroliere Deepwater Horizon şi uriaşa deversare de petrol din Golful Mexicului a devenit cel mai devastator dezastru ambiental provocat de umanitate. Anul acesta, cutremurul din Japonia a produs dezastrul nuclear de la Fukushima şi a confirmat, încă o dată, că umanitatea, oricât de tehnologizată ar fi ea, nu poate face întotdeauna faţă forţei copleşitoare a naturii.
„Nu contează cât de bine am plănui totul şi cât de bine ne pregătim, rata de eşec nu va ajunge niciodată la zero", spun jurnaliştii de la abcNEWS. În cele din urmă, un eveniment neaşteptat se va întâmpla şi în cazul unei centrale nucleare urmările pot fi catastrofale. Conform Atomic Energy Agency, în întreaga lume există 443 de reactoare nucleare active raspândite în 30 ţări, şi pentru a le alimenta pe toate este nevoie de 68.000 de tone de uraniu îmbogăţit. Toată această cantitate de material fisionabil reprezintă un pericol atât imediat, cât şi pe termen lung, din cauza problemelor de reciclare.
Din anul 1952 s-au înregistrat numai 33 de accidente sau incidente nucleare la 568 de reactoare, unele dintre ele încă active şi astăzi. Numai două din cele 33 de incidente au fost majore, adică numai şase procente. Dacă s-ar calcula numărul zilelor de funcţionare în raport cu numărul total de incidente, marja de eroare a centralelor nucleare ar fi infinitezimală, conform abcNEWS.
În orice altă industrie, recordul de siguranţă a energiei nucleare ar fi de invidiat. Dar energia nucleară nu este orice altă industrie. Energia nucleară reprezintă o provocare majoră nouă la i
