Preţurile ridicate ale carburanţilor scumpesc şi vacanţele românilor. De Paşti, de pildă, cei care au avut chef de călătorii cu maşina au scos din buzunar 260 de lei pentru un plin de benzină, cu vreo 44 de lei mai mult ca anul trecut pe vremea asta. Calculul descrie strict scumpirea celui mai comercializat tip de carburant, benzina fără plumb 95, care costă între 5,23 lei şi 5,30 lei litrul. Preţul în creştere al carburanţilor nu este însă doar o problemă casnică, de programare a unui buget de familie. Ea se rostogoleşte în lanţ aproape în toate produsele, de la alimente până la factura de energie. Merge chiar mai departe şi poate scumpi creditele, deoarece dobânzile depind de inflaţie.

Ingredientele scumpirii

Calculul inflaţiei, care măsoară creşterea preţurilor, este construit pe ipoteza că 40% din cheltuielile noastre se consumă pe alimente şi energie. Totuşi, nu putem spune că preţul carburanţilor ar fi explodat. Preţul unul litru de benzină a crescut constant, în paşi mici, aproape neobservabili, undeva într-un culoar modest situat între patru şi nouă bani. Nu pare mult. Spiritele s-au inflamat din cauza depăşirii unor praguri psihologice: 5 lei pentru benzina populară, cea cumpărată de toată lumea, şi 6 lei, pentru benzina mai scumpă.

Ceea ce îngrijorează pe toată lumea este perspectiva incertă. Petrolul s-a scumpit pe pieţele internaţionale cu mai bine de 20% în acest an. Tensiunile din Orientul Apropiat şi din Africa de Nord, care au dărâmat liderii din Egipt şi din Tunisia şi s-au răspândit apoi în Libia, Algeria, Bahrain, Oman, Siria şi Yemen, au inflamat preţurile aurului negru. Producţia de petrol a Libiei, de pildă, a căzut în martie de la 1,6 milioane de barili pe zi până sub 400.000 de barili, afectând livrările către partenerii europeni, în special către Italia. Nigeria, un alt jucător mare al pieţei petrolului, este zguduită de r