La 1 mai, pieţele muncii din Austria şi Germania se vor deschide pentru cetăţenii a opt ţări din Europa Centrală şi de Est care au aderat la Uniunea Europeană în 2004. Situaţia stârneşte îngrijorare în cele două vechi state membre, care au aşteptat şapte ani – perioada maximă admisă de Tratat – pentru a permite accesul liber forţei de muncă ieftine din Est, simbolizată în dezbaterile mai vechi de personaje precum instalatorul polonez. Sursa: AFP
Dacă 49% dintre austrieci se tem de o scădere a nivelului lor salarial, peste jumătate, 58%, sunt îngrijoraţi de o creştere a infracţionalităţii, scrie cotidianul austriac Die Presse, citat de Agerpres
Potrivit unui studiu al Institutului de cercetări economice însă, în următorii 10-20 de ani doar ceva mai mult de 20.000 de tineri din Est vor fi interesaţi de un loc de muncă în Austria, cifră care, în opinia experţilor, poate fi absorbită de piaţa locală a muncii.
Confederaţia sindicală austriacă (ÖGB) a făcut luni un apel la calm. Liberalizarea nu le va aduce austriecilor o înrăutăţire a pieţei muncii, 'pentru că în Austria contractele colective acoperă practic toată piaţa muncii şi stabilesc clar salariul minim', a explicat Bernhard Achitz, secretarul ÖGB.
Tema suscită preocupare şi în Germania. Agenţia germană pentru muncă aşteaptă anual, după liberalizare, circa 140.000 de imigranţi din Europa de Est. 'În regiunile de graniţă cu Polonia şi Cehia, germanii vor trebui să se supună unei concurenţe mai puternice', a declarat şeful Agenţiei, Frank-Jürgen Weise, la sfârşitul săptămânii trecute.
În timp ce angajaţii germani se tem de o concurenţă mai ieftină din Est, partea poloneză este îngrijorată de emigrarea celor mai bune creiere spre Vest. O emigrare în masă spre Germania nu se va produce însă, a explicat Ministerul Muncii de la Varşovia. Autorităţile se aşteaptă la
