Alegătorii nu au votat şi sunt mai degrabă necunoscători în privinţa noii legi fundamentale maghiare. Sursa: AP PHOTO

Noua Constituţie a Ungariei, care întăreşte controlul actualei guvernări asupra statului, impune valorile dreptei creştine şi face apel la coeziunea naţiunii cu maghiarii de peste graniţe, a fost ratificată ieri de preşedintele Pál Schmitt, pe fondul criticilor internaţionale, şi va intra în vigoare în 2012.

Importantul document, care schimbă echilibrul puterilor în stat şi, spun criticii, încalcă drepturile omului şi valorile europene, este 100% opera unui singur partid - Fidesz-ul premierului Viktor Orbán - şi nu a fost validat de un referendum. Dezbaterea publică şi cea din parlament, unde Fidesz şi aliaţii săi creştin-democraţi au o majoritate de două treimi, au fost aproape inexistente.

Ce părere au alegătorii? "Alegătorii sunt mai degrabă necunoscători în privinţa noii Constituţii", spune, pentru EVZ, Péter Krekó, director în cadrul Political Capital, un think-tank de la Budapesta.

Putere dincolo de alegeri

Krekó observă că una dintre problemele Constituţiei, care a fost ratificată după doar o lună de la prezentarea publică a proiectului, este lipsa consensului politic, situaţie care ar putea determina societatea ungară să nu mai aibă încredere în noul regim politic.

Analistul apreciază că noua Constituţie şi legile suplimentare ce vor fi adoptate modifică sistemul instituţiilor politice pentru "a securiza poziţia partidelor aflate în prezent la guvernare dincolo de ciclul electoral". "Acest lucru va duce în mod inevitabil la un clivaj politic", apreciază Krekó.

Printre schimbările introduse se numără prelungirea pe durate mari, până la 12 ani, a mandatelor funcţionarilor aflaţi în poziţiicheie, inclusiv în sistemul juridic, funcţionari ce vor fi numiţi de Fidesz. Krekó