Gheorghe Vidraşcu a fost preşedintele Sfatului Popular al Capitalei din ianuarie 1954 şi până în februarie 1955. În timpul mandatului său a fost terminat Centrul Cinematografiei de la Buftea, au fost reamenajate spitale şi s-a extins reţeaua de magazine.

SONDAJ Ce-au făcut cei 81 de primari pe care i-a avut Bucureștiul? Alege-l pe cel mai bun

Cine-a dărâmat Bucureștiul pentru a-l mulțumi pe dictator?

Gheorghe Vidraşcu a avut două fete, Olimpia şi Ileana. Un scurt Curriculum Vitae al lui Gheorghe Vidraşcu arată astfel: adjunct al Şefului Serviciului Special de Informaţii, primar al Ploieştiului şi al Bucureştiului, demnitarul comunist Gheorghe Vidraşcu a fost numit ulterior ambasador în Cehoslovacia.

El a participat la toate întrunirile de partid privind lucrările canalului Dunărea - Marea Neagră (1949), alături de Emil Bodnăraş, Gheorghe Gheorghiu-Dej.

În anul în care a condus Capitala, Vidraşcu a deschis Muzeul „V.I. Lenin – I.V. Stalin”, azi Muzeul Ţăranului Român.

Luaţi pe nepregătite

Cea mai grea misiune a primarului Vidraşcu: marele viscol. 5 milioane de metri cubi de zăpadă au căzut în februarie ’54 în Bucureşti.

Cel mai puternic viscol din secolul XX a lovit Bucureştiul la 3 februarie 1954. Locuitorii Capitalei s-au trezit îngropaţi sub nămeţi de până la şase metri înălţime, o situaţie nemaintâlnită până atunci. Şcolile au fost închise, tramvaiele au rămas înţepenite, iar militarii cărau provizii cu cai şi sănii.

După ninsoare, primele tramvaie au început să circule abia pe 5 februarie, pe trasee scurtate. „În Cocioc, Floreasca şi Parcul 23 August se fac concursuri de schi şi săniuţe. Pe 16 februarie va începe o altă ninsoare, care va impune noi acţiuni de deszăpezire. Lucrurile vor începe să reintre în normal tocmai la începutul lui martie”, scrie Gheorghe Parusi în „Cronolo