Majorarea sancţiunilor pentru companiile care angajează forţă de muncă fără forme legale şi intensificarea controalelor efectuate de către inspectorii de muncă nu vor reduce munca la negru, atâta timp cât taxele şi impozitele pe salarii vor rămâne la acelaşi nivel, spun specialiştii. În prezent, se estimează că 1,7 milioane de salariaţi muncesc la negru.
"Amenda este un factor din arsenalul de elemente necesare combaterii muncii la negru. Dacă nu se umblă la cauze, adică la nivelul ridicat al taxelor şi impozitelor pe salarii sau la creanţele pe care le au de plătit firmele de stat la firmele de construcţii, atunci amenzile majorate şi măsurile de intensificare a controalelor nu sunt suficiente", a spus Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor din Construcţii (ARACO). La fel ca în alte state, firmele de construcţii sunt cele care folosesc cel mai mult forţă de muncă la negru, spun oficialii, însă dinamica acestui sector în ultimii trei ani, caracterizată prin investiţii amânate sau chiar anulate, a determinat angajatorii să găsească mijloace alternative de a-şi plăti muncitorii.
Premierul Emil Boc, care a preluat recent interimatul funcţiei de ministru al muncii, a spus ieri că are ca obiectiv creşterea numărului contractelor de muncă prin diminuarea muncii la negru şi că, în acest sens, a stabilit alături de miniştrii de la Interne şi de la Finanţe un program complex de combatere a muncii la negru prin majorarea amenzilor sau sancţiuni penale, aplicabile odată cu intrarea în vigoare a legii de modificare a Codului muncii. De asemenea, Boc a mai precizat că va semna vineri normele metodologice la Legea Zilierilor.
Dacă înainte un angajator primea o amendă de 3.000 - 4.000 de lei/ salariat dacă avea mai puţin de 5 salariaţi fără forme legale de muncă, începând cu săptămâna viitoare, cuantumul amenzilor
