Moto: Ideea că “interesul public” întrece interesele şi drepturile private nu poate avea decât un înţeles: că interesele şi drepturile anumitor indivizi au prioritate asupra intereselor şi drepturilor altora (Ayn Rand)

Acest text este un raspuns sau o completare la articolul Smarandei Voicu: “Eu le recunosc drepturile, insa sa si le tina in spatiul intim, nu in spatiul public”

1. Nu inteleg de ce se discuta atat de mult despre chestiunea asta cu “alegerea”. Evident ca nu este o alegere. Nu este ca si cum astazi aleg sa fiu heterosexual si maine aleg sa fiu homosexual, ca si cum m-as putea razgandi daca sa fiu socialist sau liberal. Desi, daca ne gandim mai bine, exista si bisexualii. Stiti despre ce vorbesc: acele persoane care au sanse duble cand ies la agatat. Dar chiar daca unii aleg sa fie homosexuali, nu inteleg unde este problema. Unii aleg sa manance rame sau caini, este evident scarbos, dar este fix problema lor, ramane mai mult porc pentru mine (sau femei, dupa caz). In concluzie, nu inteleg de ce este considerata o circumstanta agravanta faptul ca homosexualitatea ar fi o alegere, desi, evident, nu este. Din acest punct de vedere panoul respectiv este stupid.

2. Unii spun ca homosexualitatea este o boala. Sa analizam un pic. Sper ca sunteti de acord ca bolile pot fi psihice sau fizice, nu exista alta posibilitate. Boala fizica nu este pentru ca un homosexual poate trai bine mersi fara sa aiba afectata nicio capacitate fizica si fara sa-i ameninte viata in niciun fel acest tip de comportament sexual.

Ramane boala psihica. Cum o definim? Iata aici o definitie care pare a ingloba ideea de homosexualitate prin referirea la normalitate: “deformare a personalităţii printr-o caracteristică ce depăşeşte limitele normalităţii, intră în zona patologicului, şi deci, în atribuţiile psihiatriei.” Aici intram pe un teren foarte alunecos pentr