Foto: Thinkstock Robot cu patru braţe mobile, telecomandate de un chirurg aflat la câţiva metri în spatele unei console. Graţie profesionalismului său, chirurgul, împreună cu robotul, face minuni.
Ablaţie de prostată, unele tumori ORL sau ginecologice, chirurgia obezităţii... Sunt printre cele mai frecvente intervenţii efectuate cu roboţii chirurgicali, ce permit confort pentru medic şi pacient, dar mai ales simplificarea actului medical.
Platforma este compusă din două elemente. Robotul propriu-zis este o maşină cu patru braţe lungi, mobile, telecomandate. Unul poartă camera endoscopică, iar celelalte trei sunt instrumente fine chirurgicale, care efectuează incizii de câţiva milimetri. În faţa unei console se aşază chirurgul. Confortabil instalat, chirurgul vizionează zona operaţiei "mărită, în 3D, şi pilotează de la distanţă instrumentele chirurgicale.
Totuşi, nu robotul, ci chirurgul este cel care operează. Robotul nu este autonom, este doar un instrument la dispoziţia chirurgului. În lume, urologia reprezintă 70% dintre intervenţiile cu asistenţă robotică, în principal prostatectomie, unele ablaţii renale sau corecţia unor malformaţii urinare. În Statele Unite, aproximativ 80% dintre prostatectomii în cazuri de cancer de prostată sunt efectuate cu ajutorul robotului, respectiv aproape 73.000 de intervenţii în fiecare an. În Franţa sunt înregistrate aproximativ 18% şi spre finele acestui an se preconizează efectuarea a peste 25% de asemenea operaţii.
În România au fost efectuate peste 580 de intervenţii chirurgicale robotice, dintre care circa 400 la Clinica de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic Fundeni, 100 la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca şi 80 la Spitalul Municipal Cluj-Napoca. La Spitalul de Urgenţă Floreasca lucrează patru medici cu un robot Da Vinci, un aparat sofisticat. Prof. dr Irinel Popescu spu
