Cel mai mare pericol pentru continuarea reformelor asumate de România faţă de instituţiile internaţionale este reprezentat de alegerile din 2012, întrucât Guvernul ar putea renunţa la unele dintre acestea pe motiv că a fost depăşită criza şi economia revine pe creştere, apreciază reprezentanţii FMI, citaţi de Mediafax.
"Trebuie să fim realişti că în momentul în care economia începe să îşi revină cei din sfera politică vor începe să spună: «S-a terminat cu criza, hai să o lăsăm mai moale cu reformele»", au afirmat surse apropiate discuţiilor dintre autorităţi şi delegaţia FMI.
Anul viitor vor avea loc atât alegeri locale, cât şi parlamentare.
FMI cere autorităţilor să accelereze procesul prin care vor fi stabilite ce acţiuni trebuie luate în ceea ce priveşte companiile de stat, respectiv privatizarea, închiderea sau restructurarea acestora.
Discuţiile cu delegaţia FMI se vor axa pe 18 companii.
O misiune comună a FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale se află la Bucureşti, în perioada 27 aprilie-9 mai, pentru prima evaluare a noului acord.
Noul acord de tip preventiv, încheiat la finele lunii martie pentru doi ani, are o valoare de 3,09 miliarde DST (circa 3,5 miliarde de euro), respectiv 300% din cota pe care o are România la FMI. Acordul va fi însoţit de un sprijin preventiv de 1,4 miliarde de euro de la Uniunea Europeană şi de un împrumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondială.
Cel mai mare pericol pentru continuarea reformelor asumate de România faţă de instituţiile internaţionale este reprezentat de alegerile din 2012, întrucât Guvernul ar putea renunţa la unele dintre acestea pe motiv că a fost depăşită criza şi economia revine pe creştere, apreciază reprezentanţii FMI, citaţi de Mediafax.
"Trebuie să fim realişti că în momentul în care economia începe să îşi revină cei din sfera politică vor începe să spună:
