„Fără polonezi nu ar mai avea cine să culeagă roşii, să construiască clădiri sau să planteze lalele“, reproşează un cotidian polonez. Polonia şi Bulgaria cer sprijinul Bruxelles-ului pentru a tempera atitudinea Olandei pe piaţa muncii. România, deşi afectată, nu a reacţionat.

Guvernul olandez a anunţat recent că schimbă regulile pentru locurile de muncă ale imigranţilor din ţările UE. Cu puţin înainte de liberalizarea pieţei muncii pentru cele opt ţări est-europene care au aderat la UE în 2004, ministrul Afacerilor Sociale, Henk Kamp, a anunţat că ţara sa va expulza est-europenii care nu au găsit de lucru timp de trei luni. Cât despre români şi bulgari, aceştia nu vor putea lucra în Olanda decât în condiţii excepţionale.

Primele victime ale noii politici par a fi polonezii, deoarece, dintre cei circa 200.000 de imigranţi instalaţi în Olanda după 2004, cei mai mulţi sunt polonezi. „Pentru olandezul din clasa de mijloc, polonezii beau mult, îşi parchează prost maşina, iubesc sărbătorile nocturne şi, culmea, nu vorbesc olandeza. Problema e că fără ei nu ar mai avea cine să culeagă roşii, să construiască clădiri sau să planteze lalele", scrie cotidianul polonez „Gazeta Wyborcza".

Bucureştiul are alte preocupări

Reacţiile politice ale Varşoviei au fost pe măsură: a anunţat Bruxelles-ul şi Haga. În România, ministrul Muncii a fost ocupat cu propriile conflicte de interese, dar Bulgaria a ripostat. Polonia a trimis o scrisoare oficială către Curtea de la Haga, stipulând că ideea de a expulza polonezi fără loc de muncă din Olanda ar repune sub semnul întrebării una dintre libertăţile fundamentale ale UE, cea a liberei circulaţii a persoanelor. Ministrul bulgar pentru Afaceri Sociale, Totiu Mladenov, i-a trimis o scrisoare lui Kamp, în care îşi exprimă dezacordul faţă de iniţiativa acestuia.

INVAZIA MILIONULUI DE ESTICI: este cea mai ma