În primăvara anului trecut, după ce Grecia a capitulat şi a apelat la ajutorul financiar al UE şi FMI, majoritatea ţărilor europene s-au întrecut în introducerea de măsuri de austeritate menite să le reducă deficitele şi datoriile publice, care depăşeau cu mult limitele stabilite de UE.
Ultimele date de la Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, arată că guvernele ţărilor cu probleme - Grecia, Portugalia şi Irlanda - au fost prea optimiste cu privire la rapiditatea cu care îşi pot regla dezechilibrele economice. Deficitele bugetare au scăzut în majoritatea ţărilor, chiar cu un ritm mai rapid decât estimările Comisiei Europene din prognoza de toamnă, dar datoriile publice au continuat să urce. UE impune ţărilor membre o limită de 3% din PIB pentru deficit şi 60% din PIB pentru datorii.
Deficitul bugetar al Greciei a fost în 2010 de 10,5% din PIB, peste valoarea de 9,6% estimată de Comisia Europeană şi cea de 9,4% din PIB prevăzută de executivul elen. În cazul Greciei, măsurile de austeritate au făcut ca ţara să rămână în recesiune şi astfel încasările bugetare să fie mai mici decât estimările. În plus, nici lupta împotriva evaziunii fiscale nu prea a dat roade.
Situaţia Greciei este foarte sensibilă, tot mai mulţi investitori aşteptându-se ca ţara să îşi restructureze datoriile, în ciuda eforturilor oficialilor europeni de a demonstra contrariul, iar statisticile nu ajută deloc la îmbunătăţirea situaţiei.
Pe de altă parte, Portugalia, ţară care poartă negocieri pentru un bailout în condiţii similare cu cele accesate de Grecia şi Irlanda, se confruntă de asemenea cu problema deficitului în creştere, care în 2010 a fost de 9,1% din PIB, faţă de 7,3% cât prevăzuseră oficialii europeni. Irlanda, a doua ţară care a apelat la ajutor financiar extern, a înregistrat la sfârşitul anului 2010
