Ştirile despre lipsirea liderului transnistrean Igor Smirnov de sprijin politic rusesc s-au înmulţit în ultimele zile. Acestea au început să apară după o vizită la Moscova întreprinsă de şeful administraţiei separatiste de la Tiraspol, în timpul căreia, potrivit presei ruse, i s-a sugerat să se retragă subit. întorcându-se de la Moscova, Smirnov s-a oprit să caute sprijin la Kiev. în capitala Ucrainei liderul transnistrean a făcut declaraţii mult mai îndrăzneţe decât la Moscova.

În decembrie anul curent, în Transnistria vor avea loc alegeri prezidenţiale. Deşi scrutinul va fi unul ilegal, Chişinăul speră ca în regiunea transnistreană să se producă o schimbare – să apară un lider deschis pentru negocieri. După întâlnirea din 29 martie dintre miniştrii de Externe ai Rusiei şi Moldovei, Serghei Lavrov şi Iurie Leancă, analiştii politici au sesizat o schimbare palpabilă de atitudine a Kremlinului faţă de Chişinău - schimbare pe care şeful diplomaţiei ruse a explicat-o prin înţelegerile la care s-a ajuns la ultima întâlnire a preşedintelui rus Dmitri Medvedev cu cancelarul german Angela Merkel.

La acea întâlnire din 2010, cancelarul german a propus, iar preşedintele rus a acceptat mutarea problemei transnistrene în capul listei de priorităţi şi crearea unui comitet cu statut permanent între Federaţia Rusă şi Uniunea Europeană care s-ar ocupa inclusiv de soluţionarea problemei transnistrene la nivelul discuţiilor între UE şi Rusia. Acest comitet politic şi de securitate ar presupune o cooperare mai stânsă între UE şi Rusia în operaţiuni de administrare a crizelor civile şi militare. Numai că Germania a condiţionat constituirea acestui comitet prin retragerea de către Rusia a trupelor şi armamentului său din Transnistria şi reluarea negocierilor în format extins pentru rezolvarea situaţiei din Transnistria, prin oferirea unui statut de autonomie în cadrul Mol