Un fost director al Radio Europa Liberă vorbeşte despre apucăturile teroriste ale Securităţii ceauşiste în lupta cu undele care aduceau libertatea în casele românilor. Sursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANŢU

Nicăieri nu a fost Războiul Rece mai dur pentru România comunistă decât în bătălia invizibilă purtată de poliţia politică a lui Nicolae Ceauşescu cu vocile, ideile şi aspiraţiile lansate în eter de Europa Liberă. Şi nimic nu a lipsit din arsenalul Securităţii – nici atacurile brutale, nici bombele deghizate în colete, nici măcar Carlos Şacalul, mâna de ajutor în vremuri grele a dictatorului de la Bucureşti.

Înainte de 1989, 60% din populaţia adultă a României asculta, cu un amestec de speranţă şi teamă, Europa Liberă. Decenii mai târziu, într-un prezent lipsit de repere, despre postul de radio se crede că a fost oficina intereselor americane. Într-un fel, a fost. Dar nu a evitat niciodată să-l critice dur pe Ceauşescu, chiar şi atunci când preşedinţii americani îi strângeau călduros mâna şi închideau ipocrit ochii.

Ross Johnson, fost director al postului de radio între 1988 şi 2002 şi unul dintre scribii cei mai autorizaţi ai istoriei consumate în eterul Războiului Rece, relatează într-un interviu pentru EVZ povestea neromanţată din spatele unui duel unic în spaţiul comunist est-european. Cel dintre Securitate şi Europa Liberă.

"Radioul a existat pentru că SUA l-au văzut ca pe un instrument util în contracararea presiunii şi influenţei sovietice. Ideea era să oferim nu doar informaţie, ci un întreg context naţional care era oprimat în regiune de sovietici. Dacă subversiv înseamnă să oferi informaţii şi idei neplăcute pentru regimul comunist, atunci da, Europa Liberă a acţionat subversiv", susţine cercetătorul american.

În faţa pericolului reprezentat de informaţie, dictaturile din spatele Cortinei de Fier au reacţionat dif