Ion Cosma a stat în fotoliul de edil al Capitalei din aprilie 1962 până în februarie 1968. Mandatul a cuprins atât ultimii ani din viaţa lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, cât şi primii ani ca preşedinte ai lui Nicolae Ceauşescu.

Citiţi şi

Cine-a dărâmat Bucureștiul pentru a-l mulțumi pe dictator?

PRIMARI DE LEGENDĂ Fostul adjunct de la Serviciul de Informaţii le-a făcut bucureştenilor Muzeul Lenin-Stalin, 60 de magazine şi Centrul Cinematografic de la Buftea

Ion Cosma a devenit membru al PCR în 1945. A fost membru al CC al PM, iar în mai 1961 a fost decorat cu Medalia „A 40-a aniversare de la înfiinţarea Partidului Comunist din România”. A fost ministru al Agriculturii între anii 1957-1962, ulterior preşedinte al Comitetului Executiv al Sfatului Popular Bucureşti (1962-1968), ministru al Turismului (1970-1978), şi ambasador în Polonia (1978-1984) şi în Egipt (1985-1987).

Fiecare edil al Capitalei din perioada comunistă avea un plan de îndeplinit: trebuia să construiască 30.000 de apartamente, să modernizezeeze Canalul Dâmboviţa, să extindă reţeaua de metrou şi să îndeplinească planul economic. Primarul era şi prim-secretar al Comitetului Municipal al PCR, şi presedinte al Consiliului Popular. Toţi primarii răspundeau de faptele lor în faţa preşedintelui.

Astfel, ca să-şi ţină promisiunea, Ion Cosma reuşeşte, în 1963, să construiască 13.623 de apartamente, dintre care 10.602 cu două camere, iar 2.538 cu trei şi mai multe încăperi.

Tot atunci, se ridică blocuri în cartierul Titan, între Baba-Novac, bulevardele 1 Decembrie şi Mihai Bravu. „Începe şi a doua etapă de construire a cartierului Drumul Taberei, de la restaurantul Orizont până spre marginea oraşului”, notează „Informaţia” în numerele din aprilie 1999.

Blocuri noi se ridică şi în cartierele Balta Albă, pe Calea Griviţei. La 4 ianuarie ziarul „Scîn