Unii dintre jamaicani sunt adepţii cultului rasta, care-venerează un african autoproclamat în 1930 împărat în Etiopia, iar fumatul drogurilor este un ritual sacru. Viaţa curge aici în ritmuri lente de reggae, iar casa unde a copilărit Bob Marley e transformată într-un soi de muzeu-altar-mausoleu rasta.
Nici n-am pus bine sandaua în port, că m-am şi trezit într-o o atmosferă de capăt de lume, exact ca-n filme. Nouă negri nu chiar mititei, cu câteva instrumente de percuţie improvizate din diverse tipuri de butoaie ajunse la reciclat, acompaniau cu ritmuri leneşe de reggae debarcarea miilor de turişti de pe vasele de croazieră.
Citeste si:
Vezi mai multe materiale video pe tvtravel.ro
Mai multe oferte, pe besttourism.ro
Ya, man! Totul va fi în regulă!
Toţi localnicii purtau cămăşi cu peisaje strident colorate ori tricouri debordând de nuanţe de verde, galben sau roşu. Dar cel mai mult m-au impresionat coafurile lor, pline de codiţe împletite, vopsite în tonuri care de care mai fanteziste, fiecare având volum şi forme unice. Aproape toată populaţia locală avea un adevărat cult pentru păr şi căciuli şucare. Cum naiba s-or descurca pe căldura asta, cu atâta material textil „pe chelie"? Parcă motto-ul acestor oameni ar fi fost: „dacă freză nu e, nimic nu e".
Acolo unde-i stau turistului picioarele îi va sta şi vasul de croazieră
Peste tot eram înconjurat de magazine, restaurante, baruri şi chiar mici clădiri ridicate din structuri uşoare, din lemn, cu pereţii exteriori viu coloraţi. Din cinci în cinci metri mă asaltau diverşi localnici care voiau să-mi vândă tot felul lucruri, de la suveniruri la CD-uri ori marijuana sau chiar serviciile unor fete, care nu erau ţinute la vedere. Până la urmă am cedat şi am cumpărat o şapcă tradiţională, din acelea foarte largi, din lână, şi cu codiţe împletite de jur împrejurul
