Când era foarte mic, inventa jocuri cu numere. Acum, aduce acasă toate premiile de la olimpiade şi concursuri. În plus, e pasionat de volei şi de tenis de câmp.
Olimpic permanent, Horaţiu Cosma povesteşte cum matematica a fost „distracţia“ sa încă din copilărie. Tatăl său, profesor de matematică, i-a insuflat dragostea pentru această disciplină, însă n-a avut nevoie de prea multe eforturi, deoarece a găsit un „teren fertil“ în băiat.
Cu un pas înaintea celorlalţi
„La şcoală eram tot timpul cu un pas înaintea celorlalţi la matematică şi la ştiinţele exacte. În ciclul primar, nu avea decât concursul «Cangurul», la care eu mai mereu eram primul. Din clasa a cincea au început olimpiadele şi multe alte concursuri. Una dintre ediţiile «Concursului Grigore Moisil» a avut loc chiar la Zalău. Am câştigat concursul. Asta mi-a dat încredere să continuu cu matematica“, povesteşte Horaţiu. În clasa a şaptea a fost la prima olimpiadă naţională, la Iaşi. După aceea, a participat aproape în fiecare an. „În clasa a opta m-am întors cu o menţiune, iar într-a noua cu medalia de bronz”, mai spune adolescentul. Între timp, a participat şi la alte olimpiade. A luat premii şi la olimpiada de fizică, şi la cea de matematică.
Horaţiu spune că va merge la o facultate din Cluj. Ar fi vrut să studieze în străinătate, însă acum este prea târziu pentru a-şi mai trimite solicitările. Se gândeşte însă să urmeze cel puţin primul an la Politehnică sau la Informatică, iar după aceea, dacă se va ivi ocazia, să studieze la vreo universitate străină. „Mi-am dat seama că, dacă m-aş axa pe matematică, nu aş avea decât două posibilităţi. Una: să lucrez în cercetare, şi nu cred că mi-ar plăcea. A doua: în învăţământ. Din nou, nu cred că aş vrea. Aşa că voi face Informatica sau Politehnica. Se îmbină bine cu matematica“, spune băiatul.
Iubeşte sportul
Sportul es