Piaţa de bricolaj sau de do-it-yourself, în termenul englezesc, ar putea ajunge în acest an la o masă critică: 100 de "hipermarketuri pentru construcţii", operate de cele mai mari şapte companii de pe piaţă care îşi desfăşoară activitatea în primul rând pe zona de retail. Este mult? Este puţin? În timp ce unii jucători mai au zeci de milioane de euro pentru investiţii, alţii vorbesc de "iminenta" închidere a unor unităţi.
Cât de rapid se ard etapele în economia românească poate fi observat şi din evoluţia pieţei de bricolaj: în 2002, în martie, francezii de la Bricostore deschideau în România primul magazin de profil, la ieşirea din Bucureşti către Piteşti, în aceeaşi parcare cu primul Carrefour de pe piaţa locală.
În luna septembrie a aceluiaşi an, germanii de la Praktiker deschideau în partea opusă a Capitalei, în Voluntari, al doilea magazin de bricolaj din România, în timp ce fraţii Adrian şi Dragoş Pavăl din Bacău începeau să construiască la Suceava propria reţea de magazine de dimensiuni medii şi mari, cu accent pe zona Moldovei, sub brandul Dedeman. De atunci, piaţa a crescut în fiecare an prin investiţii care pot fi estimate acum la 800-1.000 de milioane de euro, prin care au fost ridicate 93 de astfel de magazine, operate de şapte companii care au realizat anul trecut vânzări cumulate de circa 900 de milioane de euro.
Micul comerciant de la colţul blocului a fost astfel înlocuit de cele mai multe ori de către hipermagazinul cu ofertă mai variată, autoservire şi asistenţă la achiziţii.
Cât poate absorbi piaţa? În Bucureşti sunt în prezent 17 astfel de magazine, prin toate zonele oraşului, iar până la sfârşitul acestui an va mai fi deschisă cel puţin o nouă unitate, cea a francezilor de la Leroy Merlin, în Chitila.
În ţară, cele mai multe magazine de bricolaj sunt în Iaşi, cu 6 unităţi, apoi în Piteşti şi Braşov, cu
