Când spui „Unchiul Vania", „Siberiada", „Glyanets" te gândeşti automat la Andrei Konchalovski. Celebrul regizor rus a fost invitatul special al celei de-a şaptea ediţii a Festivalului Internaţional „Bucureşti" care s-a desfăşurat în perioada 11-17 aprilie la Cinema Studio, NCRR şi Sala Elvira Popescu.
Pe parcursul a trei zile, cât a stat în Bucureşti, reputatul regizor rus a susţinut o conferinţă de presă şi un masterclass, dar şi-a făcut timp să viziteze puţin şi Capitala. A primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea UNATC şi Premiul de Excelenţă din partea Festivalului „Bucureşti".
Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru „Timpul liber", Andrei Konchalovski spune că filmul nu mai are acelaşi impact asupra oamenilor.
Aţi primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea UNATC-ului. Ce înseamnă acest titlu pentru dumneavoastră?
Andrei Konchalovski: Înseamnă că filmele mele sunt apreciate aici şi sunt foarte încântat. Pentru mine a fost o surpriză să văd că filme pe care le-am realizat acum 20-30 de ani sunt amintite în România. Cred că ar trebui să mai vin aici şi să prezint toate filmele mele tinerilor.
Cât de importante sunt festivalurile de film pentru tinerii regizori?
A.K: Sunt foarte importante. Pentru că tinerii regizori au nevoie de distribuitori pentru filmele lor, iar aceştia sunt foarte pretenţioşi şi sunt un fel de „ostatici ai Hollywood-ului". Tine¬rii regizori trebuie să ducă o luptă dură cu ei.
Spuneaţi într-un interviu că regizorii ruşi au căpătat mai multă libertate de expresie în filmele lor odată cu anii '90 şi cinematografia rusă nu a mai văzut de atunci nici o capodoperă. S-a schimbat situaţia în ultimii zece ani?
A.K: Nu. Este dificil să spun de ce. Poate pentru că sunt prea critic. Poate pentru că filmul nu mai are acelaşi impact asupra oamenilor. Cinematografia cade într-un fel de decli
