Sorin Ovidiu Vîntu a fost protejat până acum de oamenii fostelor structuri de Securitate, dar generaţiile s-au schimbat mai repede decât a crezut patronul celei mai cunoscute televiziuni de ştiri. Mâine se judecă recursul în dosarul Realitatea TV - Vîntu vs Ghiţă. În funcţie de rezultatul deliberărilor de mâine s-ar putea decide nu doar soarta lui Vîntu, ci şi redeschiderea celorlalte mari dosare în care este implicat.

Prin legături încrucişate, ţesute pe dedesubt, vechea reţea lăsată moştenire României de Nicolae Ceauşescu a funcţionat în favoarea omului de afaceri care a pus pe picioare cea mai mare escrocherie autohtonă. Coincidenţe stranii, probe uitate în sertare şi scamatorii bine făcute l-au scăpat pe Sorin Ovidiu Vîntu de răspundere în faţa justiţiei. Acum însă, pentru prima dată procurorii români au la îndemână cea mai importantă piesă împotriva lui Vîntu: omul-orchestră al afacerilor făcute în anii '90, cel care ştie la fel de bine cum a fost construit şi întreţinut cel mai mare imperiu financiar - Nicolae Popa. Pentru o sincronie perfectă şi pentru a scoate la iveală iţele ascunse ale afacerilor făcute cu sprijin şi consimţământ politic plătit, procurorii au nevoie nu doar de Popa, fostul director Gelsor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul Fondului Naţional de Investiţii, repatriat cu greu din Indonezia, ci şi de Vîntu. Doar astfel pot aplica tactici care să dea roade.

Sorin Ovidiu Vîntu a reuşit mereu să le scape printre degete celor care s-au ocupat de dosarele lui, chiar dacă faptele sale erau la lumina zilei, fiindcă a ştiut cu cine să vorbească, unde să plătească şi mai ales cu cine să se împrietenească. Pentru a pune pe picioare jocul piramidal numit pentru uzul naivilor Fondul Naţional de Investiţii (FNI), Vîntu s-a folosit de ofiţeri cu rang înalt, care au plecat din serviciile de informaţii să facă afaceri profitabile. În