După scandalul privind modificarea ROBOR, indice luat în calcul în stabilirea costurilor unui credit, Curtea de Apel a stabilit că băncile pot fi verificate şi de Consiliul Concurenţei
La finele anului 2008, Consiliul Concurenţei a decis amendarea cu 19 milioane lei (peste cinci milioane euro la acea dată) a BRD-Group Société Générale pentru că reprezentanţii băncii au refuzat să se supună unei inspecţii inopinate a Consiliului Concurenţei, controlul fiind parte a unei investigaţii mai ample care a vizat, în total, 10 instituţii bancare.
În ianuarie 2009, oficialii BRD au contestat amenda primită, însă recent au pierdut procesul la Curtea de Apel Bucureşti, care a ajuns acum la Curtea Supremă.
Luna aceasta, insanţa a făcut publice motivele pentru care magistraţii au respins contestaţia formulată de bancă, din motivare reieşind că demersul Consiliului Concurenţei era justificat din punct de vedere legal, în ciuda faptului că avocaţii BRD au încercat să acrediteze ideea că doar BNR poate verifica băncile.
Pe de altă parte, surse autorizate din piaţă spun că miza în acest caz ar fi nu doar amenda de 19 milioane lei, ci şi obţinerea unei hotărâri judecătoreşti care să ateste faptul că, „la modul general vorbind, doar BNR poate controla băncile, nu şi Consiliul Concurenţei".
Chiar avocaţii instituţiei bancare au vehiculat această idee, teorie respinsă de judecătorii Curţii de Apel.
Detaliile motivării
Demersul Consiliului Concurenţei a avut ca motiv "comportamentul adoptat de unele bănci româneşti pe piaţă care, conform declaraţiilor Guvernatorului BNR, a condus la creşterea dobânzii la creditele aflate în derulare şi transferarea artificială a pierderilor generate de speculaţiile valutare asupra clienţilor, întrucât în funcţie de dobânda ROBOR sunt indexate o parte din creditele în lei acordate de băncile comerciale clienţilor". La
