Unele cămine culturale din mediul rural au fost lăsate de izbelişte, scuza autorităţilor fiind lipsa fondurilor necesare investiţiilor. Chiar şi atunci când primăriile pot să obţină fonduri de la stat, autorităţile dau dovadă de indolenţă.

În judeţul Gorj, există câte un cămin cultural în fiecare dintre cele 70 de localităţi din mediul rural, iar potrivit reprezentanţilor Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Gorj, 40% dintre cămine nu sunt îngrijite, modernizate şi dotate. Au existat de-a lungul timpului şi edili care au alocat fonduri de la bugetul local pentru buna întreţinere a locaşurilor culturale, însă nu mulţi.

„În cele care au fost îngrijite, se mai întâmplă câte ceva pe plan cultural. Restul de 40% sunt într-o zonă gri, uitate de cei care ar trebui să se ocupe. O mare parte a angajaţilor care se ocupau de căminele culturale au fost disponibilizaţi, pentru ca primarii să-şi salveze oamenii din primărie. Autoritatea locală a mai făcut lucruri în detrimentul aşezămintelor culturale, mai ales în mediul rural“, a declarat Ion Cepoi, directorul CJCPCT Gorj.

Fără directori, fără activitate

34 de aşezăminte culturale din Gorj au director angajat, iar pentru restul de 36, primarii au delegat atribuţiile de conducere bibliotecarului sau altei persoane din cadrul primăriei. Această din urmă situaţie se regăseşte şi la Novaci, Tismana şi Ţicleni. Atribuţiile directorului au fost repartizate de către edilii locali bibliotecarului sau altei persoane care nu are prea multe în comun cu activitatea culturală ce ar trebui să se desfăşoare în aceste locaţii.

„Au delegat la conducerea căminelor culturale persoane care nu au legătură cu domeniul culturii şi cu ceea ce ar trebui să se întâmple la căminele culturale. A avea două gestiuni este o aberaţie, dar este în practică. Nu sunt director