Guvernul a aprobat miercuri o listă cu 17 obiective majore care ar urma să fie construite în parteneriat public - privat (PPP), în condiţiile în care specialiştii susţin că legea de bază care reglementează PPP-ul este absolut nefuncţională.
Guvernul a modificat săptămâna trecută "pe muteşte" legea PPP printr-o ordonanţă de urgenţă care nu a fost mediatizată, deşi subiectul îi interesează în cel mai înalt grad pe investitori. Problema care se pune cu acuitate: ce aduce statul într-un parteneriat public - privat şi ce câştigă investitorul din această afacere.
Cristina Trăilă, şefa Agenţiei Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), admitea recent că nu poţi să faci, de pildă, o autostradă în PPP urmând ca investitorul să-şi recupereze investiţia în 20-25 de ani şi că mai trebuie ceva pe deasupra. Dar ce? Astfel de răspunsuri sunt greu de obţinut din partea autorităţilor. De exemplu, întrebat miercuri de ce a inclus pe lista PPP un penitenciar şi ce ar câştiga un investitor din această afacere, ministrul de finanţe Gheorghe Ialomiţianu nu a ştiut să răspundă.
Că investitorii sunt reticenţi faţă de astfel de proiecte o arată faptul că nu există în România un proiect major construit în PPP, iar cel pentru autostrata Comarnic- Braşov încheiat anul trecut a eşuat lamentabil.
Recent, la un seminar ZF, Florian Niţu, partener al casei de avocatură Popovici Niţu & Asociaţii, specialist în achiziţii publice, arăta că legea actuală a parteneriatului public-privat este inaplicabilă pentru că este extrem de schematică, foloseşte noţiuni noi şi greşite, nu foloseşte termeni consecvenţi.
El a susţinut că o lege a parteneriarului public-privat trebuie să privească proiecte complexe, de pildă construcţia unui aeroport. "Nu poţi avea avea un parteneriat public-privat dacă nu îţi este clar ce este". Or, nici admini
