150 de ani de la întemeierea Astrei (1861)

100 de ani de la Serbările Semicentenarului Astrei la Blaj (1911)

Cărturarii ardeleni de odinioară aveau o adevărată vocaţie epistolară. Pentru ei corespondenţa era, ca şi pentru paşoptişti, un gen literar – epistola literară –, dar şi un document de istorie şi istorie literară. Unul dintre aceştia, mai apropiat de noi a fost Ionel Pop (1889-1985), strănepot al marelui Simion Bărnuţiu (1808-1864), cel care a rostit în 1848 epocalul Discurs din Catedrala Blajului, care fixa programul Revoluţiei paşoptiste transilvane, şi nepot al lui Iuliu Maniu (1873-1953), alături de care a activat pentru înfăptuirea idealului de unitate naţională.

Ajuns la vârsta nonagenară, Ionel Pop, prietenul lui Mihail Sadoveanu - , pe care l-a găzduit în anii grei pentru autorul Fraţilor Jderi, 1940-1941, în cabana sa de pe valea Frumoasei din Munţii Sebeşului, a scris după model sadovenian povestiri de vânătoare, dar şi interesante pagini de memorialistică. Cunoscând Blajul ca puţini alţii – aici a făcut liceul între 1904-1907 – lui îi datorăm una din cele mai frumoase evocări a acestor instituţii de învăţământ, supranumite „fântâni ale darurilor” (Desculţi la Şcolile Blajului – publicată în România literară, nr.49 din 2 dec. 1982-p.4-5). După absolvirea Facultăţii de Drept s-a întors la Blaj, ca avocat al Mitropoliei, succedându-i în această funcţie unchiului său (întotdeauna scris cu majusculă acest nume de înrudire), Iuliu Maniu, şi a luat parte cu însufleţire la Serbările Astrei: la semicentenar, în 1911, la Blaj şi la pregătirea Marii Uniri de la 1918, făcând parte din Consiliul Naţional Român din Blaj cu rol hotărâtor în pregătirea acestui eveniment.

Despre Serbările semicentenare ale Astrei, s-a publicat chiar în anul următor, 1912, un amplu volum Serbările de la Blaj, ce cuprinde cronica acelor măreţe zile,