PROTEZELE VALVULARE ŞI ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL
Din accidentele ischemice de origine cardioembolică, 10% sunt urmarea complicaţiilor protezelor valvulare. Apariţia complicaţiilor tromboembolice depinde de tipul de material implantat şi localizarea sa, caracteristicile fluxului sanguin (turbulenţă, stagnare) şi starea de coagulabilitate a pacientului. Tipul de proteză este un factor determinant prin trombogenitatea sa. Protezele mecanice sunt mai trombogene decât protezele biologice. (...)
PROTEZELE VALVULARE ŞI ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL
Din accidentele ischemice de origine cardioembolică, 10% sunt urmarea complicaţiilor protezelor valvulare. Apariţia complicaţiilor tromboembolice depinde de tipul de material implantat şi localizarea sa, caracteristicile fluxului sanguin (turbulenţă, stagnare) şi starea de coagulabilitate a pacientului. Tipul de proteză este un factor determinant prin trombogenitatea sa. Protezele mecanice sunt mai trombogene decât protezele biologice. Necesitatea unui tratament anticoagulant la numeroşi pacienţi purtători de proteze valvulare expune la un risc de complicaţii hemoragice. Tratamentul antitrombotic va trebui să răspundă la două imperative: prevenirea accidentelor tromboembolice şi limitarea accidentelor hemoragice iatrogene.
Complicaţiile cerebrovasculare ale protezelor vasculare
AVC şi protezele mecanice. Pacienţii cu proteze valvulare mecanice sunt expuşi la un risc important de embolie. O amplă metaanaliză (Cannegieter SC şi colab., Circulation, 1994) asupra 53.647 pacienţi/an, cuprinzând 1.225 pacienţi/an fără niciun tratament antitrombotic şi 1.226 pacienţi/an sub antiagregante plachetare, a ajuns la următoarele rezultate: la pacienţii fără niciun tratament antitrombotic, rata emboliilor majore care au dus la deces sau deficit neurologic pers
