Cine spune că nu suntem consecvenţi? Despre România se zice că este obişnuită să adopte, la Bruxelles, „poziţia ghiocelului" - capul jos, mâna sus.

„Problema României nu este că are poziţii greşite, problema ei este că nu prea le are", spunea, recent, un consultant politic de la Bruxelles. România este cunoscută pentru absenţele repetate ale membrilor Guvernului la reuniunile Consiliilor, ca şi pentru faptul că răspunde târziu sau deloc la consultările declanşate de Comisie pe diferite teme. Cât despre Parlamentul României, îşi aduce cineva aminte de vreo dezbatere serioasă, pe o temă de politici europene - programul pentru semestrul european, Pactul Europlus, aderarea la euro, Directiva pentru timpul de muncă sau alte mărunţişuri de genul acesta?

Suntem, aşadar, consecvenţi. O probă strălucită a fost dată de guvern chiar zilele trecute. Iată cum. Guvernul olandez a anunţat recent că schimbă regulile pentru locurile de muncă ale imigranţilor din ţările UE. Cu puţin înainte de liberalizarea pieţei muncii pentru cele opt ţări est-europene care au aderat la UE în 2004, ministrul Afacerilor Sociale, Henk Kamp, a anunţat că ţara sa va expulza est-europenii care nu au găsit de lucru timp de trei luni. Cât despre români şi bulgari, aceştia nu vor putea lucra în Olanda decât în condiţii excepţionale.

Polonia a trimis o scrisoare oficială către guvernul de la Haga, acuzând Olanda ar repune sub semnul întrebării una dintre libertăţile fundamentale ale UE, cea a liberei circulaţii a persoanelor. Ministrul bulgar pentru Afaceri Sociale, Totiu Mladenov, i-a trimis o scrisoare lui Kamp, în care îşi exprimă dezacordul faţă de iniţiativa acestuia. De asemenea, polonezii şi bulgatii au insistat la Bruxelles pentru a convinge Comisia Europeană să atenţioneze Olanda.

La Bucureşti, ca de obicei, linişte. Fostul ministru al Muncii , Ioan Nelu Botiş, ocupat c