Pe 8 iunie 1922, România disputa primul meci oficial de fotbal şi debuta cu o victorie, 2-1, în faţa Iugoslaviei. De atunci şi pînă la victoria cu Luxemburg, din martie, au trecut aproape nouă decenii. În toţi aceşti ani, 777* de fotbalişti au îmbrăcat tricoul României, adunînd, în partide amicale sau oficiale, 8268 de selecţii la "naţională". Ultimul dintre ei, dinamovisul Marius Alexe.
România, cu 28 de "stranieri"
Harta "tricolorilor" din toate timpurile, realizată după localitatea de provenienţă a fiecăruia şi respectînd organizarea administrativ-teritorială a României de azi, prezintă un tablou amplu al zonelor cu cel mai bogat aport la echipa naţională. Din totalul jucătorilor, 28 s-au născut în afara graniţelor actuale ale ţării**, adică 3,6 % din numărul total: 11 în Ungaria, 4 în Serbia, 4 în Ungaria, cîte 2 în Moldova, Bulgaria şi SUA, cîte 1 în Elveţia, Grecia şi Germania.
Vestul e lider
Exceptînd capitala, de unde provin cei mai mulţi jucători (157 sau 168, împreună cu Ilfov), top 10 al judeţelor după numărul de fotbalişti oferiţi "naţionalei" e dominat de vestul ţării. Nu mai puţin de 6 judeţe din Banat, Crişana şi Transilvania populează acest clasament, completat de Dolj, Argeş şi Prahova.
Top 10 al judeţelor după numărul de "tricolori"
1. Bucureşti 168 (incluzînd Ilfov)
2. Timiş 66
3. Bihor 38
4. Cluj 38
5. Dolj 38
6. Arad 32
7. Argeş 26
8. Prahova 26
9. Braşov 24
10. Hunedoara 20
Clasamentul după selecţii e diferit
O ierarhie al judeţelor după numărul selecţiilor strînse de toţi jucătorii oferiţi primei reprezentative prezintă cîteva aspecte inedite. Faţă de top 10 anterior, lipsesc Aradul şi Prahova, ai căror reprezentanţi, deşi numeroşi, nu au fost prezenţi în mod semnficativ în echipa naţională. Doar 3 fotbalişti arăden