Drepturile acționarilor minoritari pălesc întotdeauna în fața deciziilor conducerii și ale majoritarilor. Mai ales în cazul în care societatea în discuție nu este listată pe o piață reglementată.
Drama acționarului minoritar la companiile conduse autoritar de către majoritari este un lucru existent pe toate piețele din lume. Desigur, vorbim de acționarii capitivi, cei care însumează doar câteva procente din capitalul social al unei societăți la care majoritarul deține cel puțin 75% din acțiuni, iar compania nu este (sau nu mai este) listată pe o piață reglementată de capital.
Aproape întotdeauna, sfatul unui broker întrebat de către un investitor minoritar dacă este bine sau nu să vândă acțiunile deținute în cadrul unei oferte publice de preluare este afirmativ. Sigur, contează mult și prețul din ofertă, dar este oricum preferabil să vinzi acțiunile decât să rămâi blocat cu investiția într-o companie care se delistează de la bursă.
Cel mai bun exemplu în acest caz este Asirom și acționarii care au rămas după achiziționarea companiei de către Vienna Insurance Group (VIG). La momentul respectiv, în 2007, VIG oferea 0,7535 lei pe acțiune, preț echivalent cu cel încasat de Ioan Niculae de la austrieci. Chiar și așa, o parte a acționarilor a refuzat să vândă. Ulterior, cotația a scăzut până la 0,15 lei, parte din cauza crizei bursiere din 2008, dar și efectuării unei majorări de capital social.
Nu tot ceea ce este imoral este și ilegal
Supărarea acționarilor reuniți acum în Grupul Acționarilor Asirom Puternici Împreună (GAAPI) este justificată de mișcările făcute de Ioan Niculae anterior vânzării către VIG, respectiv a intenției de delistare, permisă la acel moment de o ordonanță a CNVM. Prețul de delistare oferit de Niculae a fost de 0,3409 lei pe acțiune, mai puțin de jumătate din prețul încasat ulterior de la austrieci.
Procesele
