În anii ’80, zilele de 1 şi 2 Mai arătau toate la fel: „Marea Adunare Populară consacrată zilei de 1 Mai” era dedicată „conducătorului iubit, tovarăşului Nicolae Ceauşescu”. Erau organizate atât spectacole ample pe stadioane, dar şi cuvântări de mulţumire şi omagiere aduse Partidului Comunist Român.
La Sala Palatului, Marea Adunare Naţională se întrunea, iar muncitorii din întreprinderi celebrau ziua pe străzi, cu pancarte din care nu lipsea numele Tovarăşului: „Ceauşescu şi muncitorii”, „Pacea, munca, omenia, Ceauşescu – România”, „Vom munci şi vom lupta, pacea o vom apăra”.
EXCLUSIV Pionierii din Timişoara au sărbătorit nostalgic 1 mai muncitoresc GALERIE FOTO
Pe lângă cuvântările de Ziua Muncii ale "savantei" şi ale "comandantului suprem", "Scînteia" aloca pagini întregi spectacolelor şi manifestărilor culturale, publicând şi poezii dedicate evenimentului.
„De ziua muncii”
E ziua muncii ’nalta noastră ziuă
În fiecare zi din calendarul
Cu care măsurăm nu numai timpul
Dar şi suişul nostru, temerarul,
Spre culmile pe care comunismul
În straie româneşti, de sărbătoare,
Ne-aşteaptă după datina străbună,
Cu pîine albă, bună, şi cu sare.
Dar ca s-ajungem pînă sus mai este
Un drum de muncă multă, de sudoare,
De dăruire-n fiecare faptă
De-ncredere în flarăca cea mare
Pe care, simplu, o purtăm în noi
Drept cea mai tricoloră moştenire
A tot ce-a fost pe-acest pămînt erou
Şi este încă şi va şti să fie
Cît ziua muncii-i ziua noastră zilnic
La orice răsărit din calendarul
Cu care măsurăm nu numai timpul
Dar şi suişul nostru, temerarul,
Spre culmile pe care comunismul
În straie româneşti, de sărbătoare,
Ne-aştea
