Dacă acceleratele, rapidele şi trenurile InterCity întârzie astfel încât media orară scade sub cea corespunzătoare rangului lor, suplimentul de viteză nu mai are bază legală. Rapidul şi InterCity trebuie să atingă media orară de 55 km/h, iar acceleratul – de 45 km/h pentru ca tichetul de viteză să se justifice. În caz contrar, cereţi banii înapoi!
Bucureşti-Braşov, 166 de kilometri pe calea ferată. O distanţă pe care - potrivit Mersului Trenurilor - acceleratele şi rapidele o parcurg în mai mult de trei ore şi jumătate, adică la limita mediei orare de 45 km/h, respectiv 55 km/h, impusă prin normativele în vigoare privind împărţirea pe ranguri a trenurilor. În cazurile (tot mai dese) în care trenul întârzie, performanţa acestuia îl retrogradează automat într-un rang inferior.
Citiţi şi:
Întârzieri mari ale trenurilor din Gara de Nord/Directorul CFR Bucureşti a fost demis
Cumetria de un milion de euro de la CFR
Deloc rare sunt situaţiile în care un InterCity ajunge chiar şi sub „performanţa" de 45 km/h, ceea ce îl descalifică din rangul său până la categoria Personal. Însă diferenţa dintre călătorii dintr-un personal şi cei dintr-un InterCity constă în tichetul de viteză pe care îl plătesc cei din trenul de rang superior. Altfel spus, atunci când media orară nu mai e cea din legislaţia în vigoare, InterCity devine echivalent cu personalul, deci suplimentul de viteză nu se mai justifică. În astfel de situaţii călătorul se poate adresa instituţiilor specializate în protecţia consumatorului, ne-au explicat specialiştii din domeniul feroviar.
Călătorii au prioritate, nu mărfurile
O altă ilegalitate întâlnită adesea pe calea ferată este comisă atunci când trenurile cu pasageri (garnituri de rang superior sau nu) sunt ţinute pe linii secundare, în diverse staţii sau chiar între gări, pentru ca pe linia principală să tr
