Diferenţele de aparatură şi de personal, dar şi momentul prelevării probelor pot genera valori sau interpretări eronate. Toate laboratoarele au o marjă de incertitudine. Din păcate, nu putem fi siguri că vom obţine rezultate în conformitate cu realitatea, indiferent unde ne-am face analizele.

Multor persoane li se întâmplă să meargă la două sau chiar la mai multe laboratoare de analiză consecutiv şi să obţină rezultate diferite. Într-o oarecare măsură, acest lucru este normal, spun specialiştii. Fiindcă fiecare laborator are o altă aparatură, toate aparatele având o marjă cunoscută de incertitudine. Acest lucru se întâmplă mai ales în cazul analizelor cantitative (de măsurare). De exemplu, în cazul glicemiei, un laborator poate avea marja de incertitudine de +/-2, altul de +/-1,5.

„În funcţie de tipul de măsurători şi de importanţa medicală a analizei respective, marjele sunt acceptate de către autorităţile de control sau nu. În cazul unor analiţi (parametri) cu variaţii mari în corp, cum este fierul, se acceptă o marjă mai mare de incertitudine. Însă în cazul celor care au variaţii foarte mici, cum sunt, de exemplu, sodiul şi potasiul, incertitudinea de laborator trebuie să fie foarte mică, regulile fiind mult mai stricte", explică dr. biolog Crezante Lazăr de la Societatea Română pentru Asigurarea şi Controlul Extern al Calităţii în Medicina de Laborator. Glucoza din sânge are variaţii mari, de aceea, este aproape imposibil ca rezultatele de la două laboratoare să fie identice.

În bolile grave, erori mici

În cazul testelor de depistare a cancerului, marjele de incertitudine ale aparaturii ar trebui să fie foarte mici. Aceste analize nu sunt din categoria celor aşa-zise „de certitudine". Însă un astfel de test, cum este cel al markerilor tumorali, ajută medicul să estimeze riscul ca o persoană să sufere de cancer. Este important ca apara