Pentru a preveni complicaţiile, se recomandă alimente cu indice glicemic scăzut. Se pot consuma însă cu moderaţie şi cele bogate în carbohidraţi. Pentru a controla eficient boala, alimentaţia trebuie combinată obligatoriu cu activitatea fizică zilnică şi cu medicaţia.

În principiu, în cazul diabetului nu există o dietă standard, deoarece recomandările medicilor în privinţa alimentaţiei sunt valabile şi în cazul unei persoane sănătoase. Potrivit nutriţioniştilor, într-o dietă echilibrată ar trebui să predomine alimentele cu indice glicemic scăzut (de exemplu, fructe şi legume) şi să se renunţe la glucidele rele (de exemplu, dulciurile concentrate).

Cu toate acestea, cei mai mulţi diabetici nu respectă recomandările medicului. Problema este că cei afectaţi neglijează tocmai aspectul care i-ar putea ajuta să ţină boala sub control, diabetul complicându-se în timp prin retinopatie care duce la orbire şi prin nefropatia care duce la blocarea funcţiei rinichilor, ca să dăm doar două exemple de complicaţii. Spre deosebire de alte ţări în România riscul de complicaţii este mai mare şi din cauza faptului că diabeticul nu îşi face vizitele medicale cu regularitate. De aceea, în prezent, se încearcă implicarea medicului de familie în îngrijirea bolnavilor de diabet.

Mizaţi pe alimentaţia în trei culori

Întrucât cea mai mare influenţă asupra evoluţiei bolii o are alimentaţia, diabeticul trebuie să fie bine informat asupra alimentelor care îi sunt premise şi, respectiv, interzise. Iar ca să nu se confunde, un truc ar fi ca fiecare aliment să fie etichetat cu una dintre cele trei culori ale semaforului.

Astfel, culoarea verde va reprezenta alimentele permise: peşte, carne slabă de pasăre, de vacă, de porc şi de miel (câte 200-300 g/zi), brânză (telemea, de vaci, caşcaval), legume (varză, conopidă, spanac, praz, morcov, dovlecei, fasole verde şi g