Comisarul Dacian Cioloş afirmă că gradul scăzut de absorbţie a fondurilor europene în România ar putea determina reducerea acestui tip de finanţare în întreaga Uniune.

România nu are o viziune asupra dezvoltării agriculturii şi a mediului rural. O strategie naţională în acest sens este necesară. Accesarea fondurilor europene este afectată de birocraţia internă şi de corupţie. Beneficiarii sunt sufocaţi de hârtii şi asaltaţi cu controale, legislaţia e greoaie, unii funcţionari cer bani pentru a procesa mai repede dosarele sau recomandă anumite firme de consultanţă. Sunt câteva dintre îngrijorările din interiorul Comisiei Europene, expuse de comisarul pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş.

Ovidiu Nahoi: Domnule comisar, România stă rău la absorbţia fondurilor europene. Dar, dacă în privinţa politicii de coeziune stă foarte rău - undeva în jur de 3% plăţi efective - în privinţa dezvoltării rurale se spune că ar sta mai bine, cu circa 25%. Dumneavoastră, în calitate de comisar european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, sunteţi mulţumit de situaţia României la acest din urmă capitol?

Dacian Cioloş.: În comparaţie cu gradul de utilizare a fondurilor structurale, România stă mai bine în privinţa absorbţiei banilor pentru dezvoltare rurală. Însă şi aici este încă mult de lucru pe partea de finalizare a proiectelor şi de plăţi. Sunt întârzieri mari la implementarea programului LEADER - care susţine parteneriate de tip public-privat pentru dezvoltare locală - şi la crearea Reţelei de Dezvoltare Rurală. Dacă ne uităm la cifre, este loc de mai bine. Media europeană a ratei de absorbţie pentru programul de Dezvoltare Rurală 2007-2013 se situează undeva la 40%.

O.N.: De ce România nu reuşeşte mai mult în direcţia dezvoltării rurale: din cauza calităţii proiectelor, a birocraţiei sau din alte cauze?

D.C.: Dinco