Comisarul Cioloş afirmă că România riscă să devină un contributor net la Uniunea Europeană şi că gradul redus de utilizare a fondurilor ar putea servi drept argument pentru ţările care doresc limitarea acestor finanţări.
Ovidiu Nahoi: Este sau devine România un caz special din cauza ratei scăzute de absorbţie? Care ar fi riscurile pentru România în cazul menţinerii unei rate scăzute?
Dacian Cioloş: Dacă luăm în considerare numai plăţile efectuate până la această dată, România are cea mai scăzută rată de absorbţie a fondurilor structurale din Uniunea Europeană. E adevărat că am intrat de curând în Uniunea Europeană. Dacă ne uităm însă la vecinii noştri, după al treilea an de la aderare, Cehia, Polonia şi Ungaria aveau o rată de absorbţie netă de aproximativ 20%. Noi suntem încă la 3-4%. România riscă să devină un contributor net la bugetul Uniunii Europene şi asta nu din cauza altora, ci pentru că nu este în măsură să ia ce i se oferă.
Pierdem o mare oportunitate
Într-o perioadă economică dificilă, riscăm să pierdem o oportunitate, cu efecte pe termen lung. România ar putea folosi aceste fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea infrastructurii, pentru educaţie, pentru îmbunătăţirea serviciilor sociale.
COMISIA EUROPEANĂ lansează, prim comisarul român Dacian Cioloş, cel mai dur mesaj legat de incapacitatea de a cheltui fondurile europene
România este un stat membru mediu-mare, cu o alocare financiară importantă. Dincolo de ceea ce riscă să piardă economia şi infrastructura României, gradul scăzut de absorbţie îngrijorează şi Comisia Europeană. Aceasta încearcă să convingă statele membre - mai ales pe cele contribuitoare net la bugetul UE - că fondurile structurale trebuie să rămână o prioritate a bugetului comunitar după 2013. Există o valoare adăugată a investiţiilor comunitare în relansarea economiilor eur
