„Magazinele de vise“ de la colţul străzii se închid, dar consumatorii îşi cumpără „marfa“ de pe internet, inconştienţi de pericolele la care se supun. Victimele prafurilor sintetice din „spice shopuri“ sunt cel mai greu de tratat pentru că, deocamdată, nu există medicamentaţie pentru această dependenţă, spun specialiştii.

Traficul cu substanţe etnobotanice trece uşor-uşor online. Pe măsură ce magazinele stradale sunt închise de autorităţi, din ce în ce mai multe apar pe internet, iar consumatorii le umplu buzunarele „dealerilor virtuali".Tinerii care încearcă să se lase de acest „viciu la modă" apelează la centrele de tratament foarte târziu, doar atunci când îşi dau seama că au pierdut controlul. ­Marian, un bucureştean în vârstă de 27 de ani, s-a hotărât să apeleze la ajutor specializat în urmă cu aproximativ două luni, când şi-a dat seama că singur nu poate face faţă tentaţiei de a lua „special gold", sau sare de baie, după cum scrie pe eticheta produsului care este „nerecomandat consumului uman". „Nu mă puteam abţine. Doar la asta mă gândeam: cum să fac rost de 20 de lei ca să-mi iau un plic. Şi luam şase-şapte pe zi", spune tânărul.

De la heroină la sare de baie

El îşi administra o cantitate atât de mare de sare de baie pentru că organismul lui căpătase o toleranţă destul de mare în ceea ce priveşte substanţele halucinogene, în urma consumului de heroină. „Am sărit din lac în puţ. Înainte consumam heroină, dar am reuşit să mă las după mulţi ani de chin. Acum, când au apărut etnobotanicele, am zis să încerc şi eu, să văd cum sunt. Nu m-am gândit că mă vor înrobi în aşa fel, mai ales că sunt legale.

Credeam că, dacă am putut să scap de heroină, pot să mă las de orice, dar nu e chiar aşa", explică Marian. A ajuns să ia atâtea doze zilnic pentru că, spune el, efectele drogurilor sintetice sunt mult mai intense, dar şi mult mai