Comisarul pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală afirmă, pentru „Adevărul Europa", că gestionarea fondurilor europene în România este marcată de incompetenţă, birocraţie şi corupţie. El cere Bucureştiului să elaboreze o strategie naţională pentru agricultură.

Ovidiu Nahoi: România stă rău la capitolul absorbţie fondurilor europene. Dar, dacă în privinţa politicii de coeziune, stă foarte rău - undeva în jur de 3% plăţi efective - în privinţa dezvoltării rurale se spune ca ar sta mai bine, cu circa 25%.

Dumneavoastră, în calitate de Comisar European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, sunteţi mulţumit de situaţia României la acest din urmă capitol?

Dacian Cioloş: În comparaţie cu gradul de utilizare a fondurilor structurale, România stă mai bine în privinţa absorbţiei banilor pentru dezvoltare rurală. Însă şi aici este încă mult de lucru pe partea de finalizare a proiectelor şi de plăţi. Sunt întârzieri mari la implementarea programului LEADER - care susţine parteneriate de tip public-privat pentru dezvoltare locală - şi la crearea Reţelei de Dezvoltare Rurală.

Dacă ne uităm la cifre, este loc de mai bine. Media europeană a ratei de absorbţie pentru programul de dezvoltare rurală 2007-2013 se situează undeva la 40%.

O.N.: De ce România nu reuşeşte mai mult în direcţia dezvoltării rurale: din cauza calităţii proiectelor, a birocraţiei sau din alte cauze?

D.C.: Dincolo de calitatea proiectelor şi de dificultăţile beneficiarilor în a accesa partea de finanţare privată pe care trebuie să o asigure, cred că întârzierile sunt cauzate - ca şi în cazul fondurilor structurale - de complexitatea proiectelor şi de procedurile încă greoaie de selectare şi de aprobare a acestora.

Complexitatea procedurilor creează nu doar întârzieri în executarea proiectelor selectate, dar descurajează şi mulţi potenţiali beneficiari.

Pe