Majoritatea celor care intră pe uşa Casei de Ajutor Reciproc pentru Pensionari sunt oameni care, deşi au muncit zeci de ani, au ajuns ca la bătrâneţe să nu îşi permită să îşi cumpere mai nimic. Pentru a face faţă greutăţilor financiare, 16.000 de pensionari s-au înscris ca membri în Casa de Ajutor Reciproc de la Timişoara. La nevoie, din suma cotizaţiilor membrilor, fiecare apelează la împrumuturi de câteva mii de lei, bani pe care, din pensiile mici, îi returnează într-un an sau doi.
Un sprijin reciproc, la nevoie
Milioane de lei sunt rulate în fiecare an prin Casa de Ajutor Reciproc pentru Pensionari din Timişoara, asociaţia având 16.000 de membri.
Aceştia pot primi împrumuturi de până la 7.000 de lei, care le sunt acceptate în doar două zile, cu dobânzi mult mai mici decât la bănci, iar ratele sunt mici pentru a putea fi plătite şi de pensionarul cu cea mai mică pensie.
„Avem un fond social de peste 7.250.000 de lei, iar la această sumă se adaugă un rulaj de alte şapte milioane de lei. Scopul nostru este ca oamenii să fie ajutaţi cât mai repede, când solicită un împrumut. Membrii noştri ştiu că dacă au nevoie de bani pot primi suma cerută în două zile, fără să umble prea mult după documente. Ba mai mult, oricine poate primi un împrumut chiar a doua zi după ce a devenit membru C.A.R.P., dacă plăteşte imediat cotizaţia pentru şase luni”, spune Mihail Pungă, preşedintele C.A.R.P. Timişoara.
Practic, pentru a putea beneficia de aceste facilităţi, membrii C.A.R.P. trebuie să plătească o cotizaţie lunară de până la 1% din venit şi o contribuţie de minimum cinci lei pentru constituirea fondului de ajutor de deces, pentru servicii de cazare în staţiunea Buziaş, pentru fondul de subvenţionare a ajutoarelor băneşti nerambursabile, dar şi a tarifelor de excursii.
Cei care nu îşi ac