La 4 februarie 2010, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a luat decizia de a da curs invitaţiei făcute de către Preşedintele Statelor Unite ale Americii, Barack Obama, privind implicarea României în dezvoltarea sistemului american de apărare antirachetă în Europa.

Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării a reprezentat un pas important pe linia creşterii nivelului de securitate naţională, contribuind, în acelaşi timp, la substanţierea parteneriatului strategic româno-american şi la consolidarea profilului României ca partener de încredere, furnizor net de securitate pentru statele membre NATO şi ale Uniunii Europene.

Decizia Consiliului Suprem de Apărare a Ţării privind implicarea României în sistemul american de abordare, adaptivă în etape, a apărării antirachetă în Europa, din 4 februarie 2010, este în deplin acord cu ceea ce s-a stabilit la nivelul NATO, fiind înscrisă, deocamdată, în registrul bilateral al cooperării. România consideră că noua abordare, adaptivă în etape, a Statelor Unite în domeniul apărării antirachetă scoate în evidenţă rolul esenţial al NATO în apărarea antirachetă a teritoriului aliat. Această abordare va impulsiona preocupările NATO în domeniul apărării antirachetă, pe baza principiilor indivizibilităţii securităţii Aliate şi solidarităţii colective.

Dezvoltarea sistemului de apărare antirachetă în Europa, cu stabilirea unor interceptori şi în România, presupune patru etape de implementare, după cum urmează:

- Etapa I (orizont de timp 2011): Protecţia unor porţiuni ale Europei de Sud-Est, prin desfăşurarea de sisteme radar şi interceptori SM-3 amplasaţi pe nave. De asemenea, este avută în vedere amplasarea unei baze radar înaintate, care va detecta lansarea rachetelor încă din faza ascendentă a traiectoriei. - Etapa II (orizont de timp 2015): Extinderea protecţiei aliaţilor NATO pri