Foto: Thinkstock Splina este situată în partea superioară stângă a abdomenului (numită hipocondrul stâng), sub diafragm (muşchiul care separă toracele de abdomen), între stomac şi rinichiul stâng, de care este legată prin câte un ligament. Are dimensiuni mici, cam cât pumnul, o greutate de aproximativ 150 grame şi o lungime de circa 12 centimetri. În condiţii normale, splina nu poate fi palpată, simţită, ea fiind situată sub peretele costal (între coastele 9 şi 12). Organul conţine o parte roşie, formată din numeroase sinusuri cu sânge şi o alta albă, reprezentată de ţesut limfoid, asemănător celui existent în ganglion, care luptă împotriva infecţiilor.
Splina este, de asemenea, bine vascularizată, primind cam 150 mililitri de sânge pe minut, fluxul deplasându-se cu o viteză ceva mai mică decât în restul corpului, din considerente funcţionale. Splina are o consistenţă moale de obicei (în cazuri patologice, ea devine mai dură). Din cauza structurii sale, este destul de frecvent lezată în cazul unui traumatism abdominal, deşi este protejată sub coaste, putând genera hemoragii masive, periculoase. Există persoane care pot avea chiar mai multe spline, procentajul urcând în unele statistici până la 10%-20% din populaţie, fără însă ca fenomenul să genereze simptome sau să fie periculos pentru sănătate.
Filtrează sângele
Splina are un rol mult mai prozaic, dar foarte precis şi important: „filtrează” sângele, identificând şi neutralizând componentele anormale. Sunt eliminate, în acest fel, hematiile (celulele roşii) bătrâne sau cu anumite anomalii, cu reciclarea substanţelor eliberate. Celulele din splină acţionează atât de exact, încât, dacă e necesar, pot doar să extragă dintr-o celulă incluziunile anormale, fără să o distrugă. Tot aici sunt îndepărtate şi microorganismele, în special bacteriile incapsulate, mai greu de distrus prin alte mijlo
