Hamas şi Fatah, cele două formaţiuni rivale palestiniene au semnat un acord de reconciliere. O înţelegere parafată la Cairo, negociată în secret şi care a surprins de fapt Israelul, dar care ar putea da un impuls în vederea deblocării situaţiei din Orientul Apropiat. Acordul este salutat de Paris pe un ton reţinut: "este vorba de o reconciliere în direcţia cea bună", a declarat Alain Juppé, şeful diplomaţiei franceze, mai rămâne însă acum ca mişcarea Hamas, care controlează enclava Gaza, să recunoască statul Israel şi să renunţe la violenţă ca mijloc de acţiune politică.

Paralizia sub semnul căreia se află negocierile de pace dintre Israel şi palestinieni este într-un decalaj flagrant faţă de schimbările din lumea arabă. Peste tot lucrurile "se mişcă", numai în Israel, în Cisiordania şi în Gaza nu: cam aceasta este concluzia multor observatori. În ce-i priveşte pe palestinieni, s-ar putea spune că aceştia au decis, întrucât tot nu pot face pace cu Israelul, să facă măcar pace între ei.

Ceea ce nu poate fi decât un lucru bun, deşi contextul şi detaliile sunt teribil de complicate. În mare, după cum ştim, palestinienii s-au separat în două tabere rivale, atât de pornite una împotriva celeilalte încât s-au aflat de mai multe ori în pragul unui război civil. Marţi, la Cairo, după un an şi jumătate de negocieri, cele două tabere, încarnate de mişcarea Fatah şi de mişcarea Hamas, semnează un acord destinat să pună bazele unor viitoare alegeri prezidenţiale şi legislative simultane.

Pe acest document vor fi puse însă, în total, 13 semnături, pentru că la el s-au asociat şi câteva grupuri mai mici, de exemplu Jihadul Islamic precum şi câteva personalităţi independente, ceea ce ne dă o imagine despre complexitatea diviziunilor din sânul comunităţii palestiniene.

La Paris, acordul este salutat pe un ton reţinut: "este vorba de o reconciliere în d