Formaţiunile palestiniene rivale, Fatah şi Hamas, au semnat marţi, 3 mai, la Cairo, un acord de reconciliere. O încercare de deblocare de fapt a dosarului israeliano-palestinian, într-un context de mari transformări regionale.

Să-şi fi dat seama oare chiar şi integriştii palestinieni că disensiunile interne nu fac decât să amâne la nesfârşit crearea unui stat palestinian? În orice caz, palestinienii şi liderii lor au avut posibilitatea timp de patru ani să reflecteze la acest lucru, de când enclava Gaza a intrat sub controlul mişcării palestiniene radicale Hamas, în timp ce Cisiordania a rămas sub controlul formaţiunii istorice Fatah.

Patru ani de diviziune politică şi geografică a entităţilor palestiniene, patru ani care n-au stimulat în nici un fel procesul de pace, ba dimpotrivă, au reprezentat un regres de o extremă gravitate şi un şir de suferinţe pentru palestinienii blocaţi în Gaza.

Acordul care a fost semnat marţi nu va produce nici el miracole imediate, dar constituie o bază raţională pentru ieşirea din inerţie, în contextul în care întreaga lume arabă "se mişcă", din Maroc până în Egipt, trecând prin Tunisia şi Libia.

Acordul dintre cele două formaţiuni rivale prevede formarea unui Guvern independent, în vederea pregătirii alegerilor de anul viitor.

Această tentativă de surmontare a diviziunilor dintre palestinieni nu înseamnă în mod automat nici relansarea negocierilor de pace cu Israelul, care rămân total blocate. Preşedintele Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas, se află însă, împreună cu alţi lideri palestinieni şi cu mai mulţi mediatori, într-o nouă strategie pentru sensibilizarea opiniei publice internaţionale faţă de cauza palestiniană.

Împăcarea dintre Hamas şi Fatah ar putea fi în primul rând o victorie mediatică, ar ameliora imaginea palestinienilor, iar treptat, palestinienii speră să fie recunoscuţi l