Rusia a fost luată prin surprindere de anunţul preşedintelui Traian Băsescu cu privire la amplasarea scutului anti-rachetă la Deveselu. Acest anunţ a venit concomitent cu noi discuţii SUA – Rusia asupra acestui subiect care se desfăşoară chiar în acest moment la Bruxelles. Moscova îşi doreşte acces la „butonul roşu” al scutului anti-rachetă, dar şi să protejeze prin capacităţi proprii Europa de Est – inclusiv România. Această poziţie a Rusiei contrazice principiul fundamental ale NATO privind indivizibilitatea securităţii şi se datorează unor temeri ale Moscovei. Îngrijorarea Rusiei faţă de scutul anti-rachetă din România este stârnită de o eventuală posibilitate de blocare a forţei sale de descurajare atomică. Cu alte cuvinte Moscova se teme că acest element defensiv îi va bloca potenţialul de atac cu rachete nucleare intercontinentale. Temerile Rusiei sunt neîntemeiate în acest moment deoarece sistemul din România (care va deveni operaţional abia din 2015) nu poate doborî decât rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. România între NATO, Rusia şi scutul anti-rachetă La summitul NATO de la Lisabona din noiembrie 2010 s-a stabilit că scutul anti-rachetă va deveni un obiectiv esenţial al Alianţei. Declaraţia summitului de la Lisabona afirmă că „Apărarea anti-rachetă va deveni o parte integrală a apărării noastre” iar aceste program „se va baza pe principiile indivizibilităţii securităţii şi solidarităţii NATO, împărţirea echitabilă a riscurilor şi sarcinilor”. În acest moment scutul anti-rachetă din România nu este o intreprindere NATO, ci va fi pus în practică printr-un tratat bilateral între SUA şi România. În momentul în care programul antirachetă al NATO va deveni operaţional, scutul anti-rachetă din România va intra în subordinea NATO. La Consiliul NATO-Rusia de la Lisabona Moscova a venit cu ideea unei apărări sectoriale a Europei în faţa unor ameninţări veni