Viitorul preşedinte al României s-a născut la 23 ianuarie, dar a fost înregistrat trei zile mai târziu, conform Registrului Stării civile pentru naşteri, ca primul copil născut în 1918 la Scorniceşti.
De ce Nicolae Ceauşescu şi-a trecut în toate autobiografiile ziua de 26 ianuarie ca dată a naşterii, greu sau imposibil de ştiut. S-a spus, după moartea sa, că "marele erou" s-ar fi ferit să-i fie umbrite aniversările de sărbătoarea apropiată a Unirii Moldovei cu Ţara Românească. Ziua de 26 ianuarie 1918 şi-a declarat-o însă ca dată a naşterii sale mult înainte de-a bănui c-o va face sărbătoare naţională.
Greu de crezut însă că în Scorniceşti, cea mai mare comună din judeţul Olt, nu s-a născut nici un copil până la Ceauşescu la 23 ianuarie. Mai curând, programul slujbaşului Primăriei care înregistra nou-născuţii şi morţii depindea de starea vremii, dispoziţia proprie ori întâmplare decât de regulamentele instituţionale. Nici taţii nu se grăbeau să-şi înregistreze pruncii. Cu alţii mici şi nevasta lăuză acasă, prioritar între grijile gospodarului n-avea cum fi mersul la Primărie. Grăbeau mai curând să-i boteze: nou-născuţii plăpânzi ori femeile cu naşteri dificile care făceau faţă greu trecerii iernii. De altfel, pentru omisiunea prezentării la Starea civilă nu se aplicau sancţiuni în timpul şi locul acela. Dar de păcatul unui copil luat de Dumnezeu necreştinat pătimeau părinţii. În credinţele lumii rurale, ei îşi condamnaseră pruncul la veşnica aşteptare în faţa Raiului, căci Sfântul Petru nu deschidea porţile decât botezaţilor întru Hristos. Dar un prunc botezat intra deîndată, pe lumea cealaltă, în cetele de îngeri. Din înaltul cerurilor, îşi priveghea părinţii şi fraţii, ascultându-le rugăciunile şi necazurile. Intervenea apoi, făcându-le voia, la sfinţii mai însemnaţi pentru a-i însănătoşi, a le feri
