Taman când se plângea că-l doare pe la şolduri tot iscălind răspunsurile către rudele nefericiţilor pieriţi la 11 septembrie, pateticul Obama a liniştit omenirea: Bin Laden a mierlit-o! Cam era cazul să-l lichideze, maurul îşi făcuse datoria. Cu vârf şi-ndesat, nu oricum! Pe seama aliatului de altădată, America s-a înarmat dement şi s-a aşternut pe ascultări telefonice în neştire, ignorând orice drept fundamental al omului. Osama a permis SUA s-o ia razna şi să-şi uite menirea legendată. Cât talibanul a existat, totul îi era permis "Marelui Licurici". Un pretext ideal pentru aşa-zisele acţiuni antiteroriste, în realitate sinistre războaie de cucerire a spaţiilor interesante geostrategic şi economic. Trebuia găsit ceva, iar talibanul hoinar inventatu-s-a la ţanc, mai ales că fusese instruit chiar în cazarmele americane. Serviciile secrete l-au tot plimbat prin grotele afgane şi pakistaneze, intoxicându-ne cu abilităţile hiperbolizate ale binladenului cu douăsprezece vieţi. Niţică spaimă, suspans cu ghiotura, ca la Hollywood, că, deh, reţeta n-a dat greş până acum. America nu se poate dezbăra de clişeul soldatului eroic şi glorios, de "Rambo" musculos şi nătâng, adulat de poporul mcdonaldizat. Pulverizarea duşmanului sovietic a descumpănit teribil administraţia cinematografică de la Washington. Dispariţia rivalului de-o viaţă a lăsat-o fără pretextul ideal scornit să ascundă odioasa cursă a înarmării. Preţul nebunescului scenariu a fost contabilizat la pierderi planificate, de unde şi cinicul concept al "victimelor colaterale".
Dis-de-dimineaţă, la noi, Barack cel Viteaz şi-a dres vocea de actor bollywoodian şi a pus capăt unei telenovele dezgustătoare, lungi cât filmul ăla interminabil, "Tânăr şi neliniştit". Care devenise plictisitor şi pentru ei, stăpânii discreţionari şi înfumuraţi ai Planetei. Probabil că e nevoie de o repliere rapidă a politicii
