Filialele Bibliotecii Metropolitane Bucureşti s-au despărţit de aerul vestust şi precar pe care l-au avut mulţi ani după 1989, şi-au schimbat şi straiele, şi obiceiurile şi-şi aşteaptă cititorii. Pentru bucureştenii care nu mai sunt nici elevi, nici studenţi, bibliotecile de cartier reprezintă o soluţie la îndemână. Accesul la cărţile şi serviciile acestei instituţii este gratuit pentru toate categoriile de utilizatori.
În afară de Biblioteca Naţională, de Biblioteca Centrală „Universitară Carol I" şi de Biblioteca Academiei Române, există în Capitală o instituţie modernizată, cu profil enciclopedic, care are filiale renovate şi complet informatizate în toate cele şase sectoare. Împrumutul de carte şi consultarea de documente din fondul de referinţă sunt doar două dintre serviciile pe care Biblioteca Metropolitană din Bucureşti le oferă utilizatorilor.
Pregătite pentru mileniul III, în anul de criză 2011, filialele acesteia sunt o surpriză plăcută pentru cine n-a mai păşit de mult în ele şi cu atât mai mult pentru cei care n-au intrat niciodată într-un astfel de spaţiu. Chiar dacă în ultima vreme achiziţiile reflectă bugetul, şi el de criză, filialele de cartier pot fi o experienţă utilă şi plăcută. Nu duc lipsă de cititori, dar şi-ar dori mai mulţi.
Lipsa sponsorizărilor, principala dificultate
În secorul 2, de exemplu, BMB are patru filiale şi o bibliotecă sonoră pentru nevăzători şi ambliopi. La Filiala „Costache Negruzzi", din Şoseaua Iancului, situată într-un spaţiu mic, la parterul unui bloc, se află un depozit de carte şi două săli: una cu acces liber la raft şi o sală de lectură. Atmosfera este caldă şi prietenoasă. „Principalii utilizatori sunt elevii din ciclul primar şi pensionarii", spune bibliotecara Liliana Apostol. În jur de 50 de cititori ajung aici în fiecare zi. „Cei mai mulţi sunt copiii, care de multe ori vin